Orizontul singuratatii mele!!! CREATIE PROPRIE!!!

Plutesc ca o lebădă moartă

Simt gîndul cum chinul îl poartă

Grea, tot mai grea-i aşteptarea

Dulcele chin zbuciumat ca şi marea.

Mint, şi mă mint întruna

Martori, m-is cerul şi luna

Singur, simt ploaia şi vîntul

Martor îmi e doar cuvîntul.

Simt, cum durerea grea mă apasă

Priveşte! Norul greu cum se lasă.

Deasupra-mi e azi, va fi mîine

Orb sînt, şi orb voi ramîine.

În strune de vioară, şi în delir profund

Eu îţi cîntam iubirea, ce straniu legămînt.

Cînd în amurg tîrziu, şoptii tu la ureche

Tu pleacă, orbule te du, nu mai suntem pereche.

Atunci în deznădejde, ş-in suferinţă grea

Am început să caut smintit mîndria mea.

Durerea o înghiţise, ce mai puteam să fac?

Decît să plîng întruna, să plîng ş-apoi să tac.

În sobă un jăratec, abia mai pîlpîieşte

Singurătatea rece pîna la os striveşte.

Sunt beat de-amărăciune şi ca un biet hoinar

Mă-nchid în bezna-mi rece şi plîng cu lacrimi iar.

Pe aripi de ninisoare, zboară şi visul meu,

Mereu vei fi aproape, te voi simţi mereu.

Pînă în ceasul morţii, în cel din urmă ceas

Te voi striga iubito, de ce n-ai mai rămas.

Sunt ca un munte rece, cu piatra transpirată

Doar amintirea ta nu poate fi uitată.

Uitaţi sunt ochii mei de mine şi de lume...

Dar scumpo, niciodată nu voi uita de tine.

Se-aude în depărtare, un clopot jalnic bate

Se ţine rugăciune în dibuit de noapte

Mă scol încet, şi palid mă las în cîrja grea

Ce rîde trist, satanic de suferinţa mea.

Doar ea c-un rîs himeric, îmi ţine soarta-n mîini.

Destinul meu sculptat de Dumnezei străini.

De ce nu văd lumină, răspunde-mi, unde eşti?

Îţi vînd şi viaţa mea, să nu mă părăseşti.

Din nou un strigăt mut la ceruri se ridică.

Şi orizontul palid se rupe, ş-apoi pică

Simt greutatea lui pe capu-mi se apasă

E rai, sau iad, sau simplu e o pădure deasă?

Plăcerea îndelungată se transforma în chin

Dulceaţa gurii tale acum e un venin

O melodie tristă, un sunet de vioară,

A spart liniştea serii, cea limpede şi clară

Şi numai lumînarea ce arde lin, tăcut

Îmi stînjeneşte somnul, în care am căzut.